S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Președintele României, domnul Klaus Iohannis
Patrimoniul natural al țării nu are culoare politică!
Domnule Președinte, vă solicităm să nu promulgați Legea 315/2019.
Legea are conținut identic cu cel al OUG 75/2018, declarată neconstituțională de către CCR, a fost elaborată la fel ca și aceasta fără niciun fel de consultare cu factorii interesați și periclitează viitorul patrimoniului natural național.
Solicităm organizarea unor consultări publice reale pentru elaborarea unei noi legi, astfel ca experții și factorii interesați să-și spună cuvântul în găsirea soluțiilor.
Sute de arii protejate – zonele cele mai de preț, emblematice pentru România – sunt acum la voia întâmplării și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale, ca urmare a prevederilor Legii 315/2019.
Deși OUG 75/2018 a fost declarată neconstituțională, Parlamentul României a aprobat Legea nr. L315/2019 prin care repune în vigoare integral prevederile acesteia.
Vă solicităm să valorificați expertiza disponibilă în cadrul societății, implicând specialiștii, foștii custozi (instituții, regii naționale, ONG-uri) și alți factori interesați în elaborarea unei legi care să asigure mobilizarea tuturor resurselor disponibile pentru un management eficient al patrimoniului nostru natural.
Legea are conținut identic cu cel al OUG 75/2018, declarată neconstituțională de către CCR, a fost elaborată la fel ca și aceasta fără niciun fel de consultare cu factorii interesați și periclitează viitorul patrimoniului natural național.
Solicităm organizarea unor consultări publice reale pentru elaborarea unei noi legi, astfel ca experții și factorii interesați să-și spună cuvântul în găsirea soluțiilor.
Sute de arii protejate – zonele cele mai de preț, emblematice pentru România – sunt acum la voia întâmplării și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale, ca urmare a prevederilor Legii 315/2019.
Deși OUG 75/2018 a fost declarată neconstituțională, Parlamentul României a aprobat Legea nr. L315/2019 prin care repune în vigoare integral prevederile acesteia.
Vă solicităm să valorificați expertiza disponibilă în cadrul societății, implicând specialiștii, foștii custozi (instituții, regii naționale, ONG-uri) și alți factori interesați în elaborarea unei legi care să asigure mobilizarea tuturor resurselor disponibile pentru un management eficient al patrimoniului nostru natural.
De ce este important?
Această lege pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung.
Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății.
Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale.
Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză.
De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului.
Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/
Organizații care susțin petiția:
1. Federația Coaliția Natura 2000
2. Asociația Parcul Natural Văcărești
3. Asociația Kogayon
4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor
5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE)
6. Fundația Eco-Civica
7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice
8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România
9. Organizația GeoEcologică ACCENT
10. ECOTOP Oradea
11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate
12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus”
13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius
14. Fundaţia Conservation Carpathia
15. Declic
16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S.
17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS
18. Asociația Rangerilor din România
19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași
20. Asociația ARIN
21. Societatea Ornitologică Română
22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
23. Asociația 2 Celsius
24. Asociația ECOTECA
25. Asociația REPER 21
26. Fundația ACTIVITY
27. Asociația Biosilva
28. Clubul de Cicloturism "Napoca"
29. A.E. Turism Verde
30. Asociația Greeninitiative
31. Asociația Viitor Plus
32. Asociația Natura Transilvaniei
33. Asociația Ateliere Fără Frontiere
Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății.
Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale.
Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză.
De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului.
Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/
Organizații care susțin petiția:
1. Federația Coaliția Natura 2000
2. Asociația Parcul Natural Văcărești
3. Asociația Kogayon
4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor
5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE)
6. Fundația Eco-Civica
7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice
8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România
9. Organizația GeoEcologică ACCENT
10. ECOTOP Oradea
11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate
12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus”
13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius
14. Fundaţia Conservation Carpathia
15. Declic
16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S.
17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS
18. Asociația Rangerilor din România
19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași
20. Asociația ARIN
21. Societatea Ornitologică Română
22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
23. Asociația 2 Celsius
24. Asociația ECOTECA
25. Asociația REPER 21
26. Fundația ACTIVITY
27. Asociația Biosilva
28. Clubul de Cicloturism "Napoca"
29. A.E. Turism Verde
30. Asociația Greeninitiative
31. Asociația Viitor Plus
32. Asociația Natura Transilvaniei
33. Asociația Ateliere Fără Frontiere