Apărați bazele sportive bucureștene

Bucureștiul beneficiază de un vast patrimoniu sportiv. În 1989, locuitorii capitalei aveau la dispoziție peste 130 de baze și instalații sportive, ștranduri și zone de agrement. Toate fuseseră amenajate de statul român, prin banii angajaților din întreprinderi sau alte instituții de stat. Privatizarea economiei comuniste a avut efecte devastatoare asupra acestor amenajări publice, diminuând drastic opțiunile sportive sau de agrement ale bucureștenilor.

Cu toate că Legea Sportului (69/2000) prevede că nicio bază sportivă care a aparținut în trecut statului român nu poate să fie desființată decât în condiții foarte stricte, autoritățile locale și naționale nu au asigurat respectarea acesteia. În ultimii 35 de ani, sub presiunea dezvoltatorilor imobiliari, capitala a pierdut peste 50 de baze sportive, precum Spartac, CFR BTA, Policolor, Mecanică Fină, Cinescoape. Altele zac abandonate prin cartiere, așteptând o soartă similară. Este cazul amenajărilor de la Girueta, Metalul, Laromet, Automatica și multe altele răspândite prin sectoarele Bucureștiului.

Bazele sportive sunt o nevoie a oricărui oraș modern. Alte metropole europene investesc masiv în acest tip de dotări urbane. Bucureștiul este, deja, dotat cu un important patrimoniu sportiv și de agrement. Trebuie doar să îl apere de dezvoltatorii imobiliari și să îl redea locuitorilor. Amenajările nu sunt esențiale doar pentru sport; renovate, ele pot deveni spații verzi de socializare prin mișcare, centre ale comunității esențiale într-un oraș tot mai înghesuit printre clădiri și mașini.

În acest context, cerem reprezentanților autorităților locale, atât la nivel de sectoare, cât și la cel al Municipiului București să îndeplinească atribuțiile legale în vederea readucerii în circuitul public a bazelor sportive ale capitalei. Conform Legii Sportului, autoritățile administrației publice au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale.

Aceste obiective se pot realiza prin:
(1) finanțarea directă a infrastructurii și activității sportive (art. 18^1, alin. 3),
(2) contribuirea la întreținerea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă (art. 81, alin. 2).
(3) includerea în planurile de urbanism și amenajare rurală suprafețe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educației fizice și sportului comunitar (art.81, alin. 1).

Complementar, reprezentanții autorităților publice locale pot bloca planurile urbanistice care propun schimbarea funcțiunii unor baze sportive și a încadrării urbanistice, pe baza informațiilor referitoare la destinația unor imobile disponibile la instituțiile, cea mai importantă fiind Agenția Națională pentru Sport.

În virtutea acestor responsabilități legale autoritățile publice locale trebuie să refuze schimbarea ilegală a funcțiunii bazelor sportive și să dezvolte politici pentru îmbunătățirea sportului de masă în București; repunerea în funcțiune a patrimoniului sportiv și de agrement existent reprezintă un pas semnificativ în acest sens.

Bazele sportive de proximitate sunt vitale pentru sănătatea orașului. Regenerarea acestor infrastructuri nu este doar o investiție în sport, ci și în sănătatea locuitorilor capitalei.