În cartierul Grozavesti locuiesc 10.000 de oameni în aproximativ 40 de blocuri noi și majoritatea locuitorilor sunt familii tinere cu copii mici. Cartierul nostru nu are nevoie de mult prea costisitoarele anvelopări, subvenția la căldură sau modernizare ghene pentru colectare selectivă, etc. precum cartierele cu blocuri vechi, acestea fiind lucruri pe care blocurile noi din cartier deja le au. La un simplu calcul reiese că datorită faptului ca blocurile din cartier nu au nevoie de anvelopări, Primăria Sectorului 6 scutește 32 milioane de euro. Primăria Capitalei, dacă ar fi oferit subvenția la căldură și locuitorilor din blocurile din cartierul Grozavesti ar fi trebuit sa cheltuiască 1 milion de euro pe an. Observăm că Primăria Sectorului 6 și Primăria Municipiului București investesc și cheltuiesc foarte mulți bani în cartierele cu blocuri vechi. Vă rugăm să acordați o mai mare atenție și cartierului Grozavesti ai cărui locuitori se simt neglijați și tratați inechitabil de către autoritățile publice locale și să țineți cont de faptul ca acești tineri cu studii superioare se gândesc deseori să emigreze, lucru dăunător României în contextul unei populații și-așa îmbătrânite și cu o natalitate scăzută.

Sărbătorile de iarnă ne oferă un minunat prilej de a fi împreună cu cei dragi și de a gusta din magia tradițiilor și a obiceiurilor. Bradul de Crăciun este unul dintre simbolurile acestei sărbători care leagă, între ele, generațiile. Ne bucurăm să îl admirăm împodobit și ne încântă să îi vedem pe cei mai mici membrii ai familiei păstrând obiceiurile și cântând colinde în jurul său. Ne-am obișnuit de-a lungul timpului ca un impunator brad natural de Crăciun să domine centrul Ramnicului în timpul sarbatorilor de iarnă. Totuși, la o privire mai atentă, acest falnic exemplar, sau, de cele mai multe ori, multiplele falnice exemplare care sunt necesare pentru a fi tăiate și așezate împreună pentru a crea imaginea de brad impunator cu care ne-am obișnuit, sunt victimele fără glas ale dorinței noastre de prea grandios. Un brad atât de înalt ca cel tăiat, transportat și apoi menținut artificial în centrul Ramnicului pentru doar cateva saptamani, apoi aruncat, sau, în cel mai bun caz, partial reciclat, are nevoie de zeci de ani pentru a crește și a se dezvolta. La origine, un astfel de brad, face parte integranta si importanta dintr-un ecosistem care, la randul sau, se dezvolta incet, de-a lungul timpului, dar poate fi distrus mult prea ușor. Dorim oare sa le lasam drep mostenire copiilor si nepotilor nostri mesajul ca natura și resursele sunt infinite și mereu la dispozitia noastra sau preferăm sa ne bucuram si sa ne minunam împreuna cu ei de frumusețea naturii așa cum și acolo unde se găsește ea pentru multe generații de acum înainte? In acest sens, solutii exista. O solutie simpla a fost gasita si implementata deja de administratiile altor orase si chiar metropole. De exemplu, în Madrid locuitorii sunt intampinati în toate piețele importante de brazi artificiali, care, ca si aspect, înlocuiesc cu mult success brazii naturali si, in plus, pot fi montati si demontati oricand este nevoie. Același lucru se intampla și mai aproape de noi, în multe zone ale municipiului București. Dorim ca o astfel de soluție care protejează natura și, în același timp, ne dă posibilitatea să ne bucurăm de magia sărbătorilor fără a știrbi cu ceva din frumusețea momentului, să fie implementată cat mai curând și de primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.

Dorim protejarea biodiversității specifice parcului Copou, care este recunoscut în primul și în primul rând pentru teii acestuia, nu pentru copaci ornamentali care nu sunt specifici zonei. Dorim ca reprezentați primariei să iasă la declarații și sa prezinte detaliile proiectului în cel mai scurt timp posibil!

Pentru că este un proiect ușor de implementat, rapid, cu minime modificări și costuri și ar aduce o oază de verdeață la dispoziția oamenilor din Deva și nu numai. Pentru că locuitorii din cartier și din oraș, în special copiii ar avea în apropiere un spațiu de relaxare și de ce nu, chiar de joacă, ambele necesare pentru comunitate. Pentru că se poate aduce o zona verde înapoi în circuitul urban spre folosul locuitorilor din Deva și împrejurimi.

Votul este o opțiune, care se poate exprima în mai multe feluri: -direct prin prezență la vot și acordare vot - prin absență neavând încredere în candidați. Dacă tu ști că pe fiecare listă, de la fiecare organizație politică, există cel puțin un candidat care are un dosar penal, a fost condamnat pentru o infracțiune, are legături cu lumea interlopă etc.. ești îndreptățit să nu îți exprimi votul fizic, acordând astfel, un vot de neîncredere. Dacă validarea alegerilor ar fi făcută, dacă prezența la vot, este mai mare de 50%+1, atunci și această exprimare electorală este contorizată și ar bloca abuzurile politice.

Poate ai auzit și tu aceste cifre amețitoare, precum că 2,1 milioane de hectare sunt defrișate în fiecare an pentru a produce carne de vită. Soia, uleiul de palmier și alte uleiuri vegetale sunt alte produse care generează defrișări anuale masive, de peste 600.000 de hectare, din care doar 6% sunt pentru consumul uman. Hârtia, lemnul sau alte produse derivate direct din exploatarea pădurilor sunt a treia mare categorie de mărfuri care generează defrișări. În total, cele trei categorii de produse de mai sus sunt responsabile pentru trei sferturi din toate defrișările care au loc în fiecare an pentru produse care ajung la raft. [1] Cum poți alege ce să pui în coșul de cumpărături fără povara unor defrișări pe care tu nu le-ai cerut, dar care vin la pachet cu produsele pe care le cumperi în mod uzual? Alternativa cea mai simplă este să interzicem comercializarea mărfurilor și produselor care generează defrișări. Fără cerere, producătorii vor fi nevoiți să-și schimbe practicile astfel încât să oprească defrișările, care implică distrugerea biodiversității și afectarea sănătății noastre. În prezent, în cadrul unor discuții trilaterale la care participă reprezentanți de la Consiliul Europei, Comisia Europeană și Parlamentul European, decidenții politici negociază în numele României pentru a ajunge la textul final al unui regulament menit să prevină comercializarea pe teritoriul Uniunii Europene a mărfurilor și produselor care generează defrișări. Cetățenii din Uniunea Europeană [2], organizațiile societății civile [3], corporațiile [4] și oamenii de știință [5] solicită cu toții o legislație europeană puternică în acest sens, așadar e momentul ca și decidenții politici din România să meargă până la capăt. Cere-le să voteze un regulament ambițios, care să cuprindă: O listă cuprinzătoare de bunuri, care include carnea de vită, cacao, cafea, soia, palmier de ulei și lemn, cauciuc, porumb, carne de oaie, capră și porc, păsări și cele mai derivate produse posibile; Definiții clare, solide și credibile stabilite la nivelul Uniunii Europene, inclusiv pentru „despădurire” și „degradarea pădurii”, care protejează efectiv pădurile din Uniunea Europeană și din afara acesteia; Protecție imediată pentru „alte terenuri împădurite” și angajamentul de a extinde protecția pentru alte ecosisteme naturale (cum ar fi savanele, turbăriile și zonele umede) în decurs de un an de zile; Protecția drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, cu precădere pentru drepturile Popoarelor Indigene, comunităților locale și ale apărătorilor naturii și ale drepturilor omului, precum și respectarea dreptului la Consimțământ Liber, Prealabil și Informat (FPIC); Obligații de diligență temeinice pentru marii operatori și comercianți, care presupun o trasabilitate deplină, pe baza geolocalizării, a tuturor loturilor de teren pentru toate produsele, fără excepții. Conformitatea produselor ar trebui să fie confirmată în declarațiile obligațiilor de diligență necesare, iar acțiunile întreprinse pentru conformitate ar trebui să fie detaliate în rapoarte publice periodice; Un rol limitat al certificărilor prin intermediul terților care iau forma unor „informații complementare”, pentru a nu absolvi operatorii sau comercianții de obligațiile lor de diligență, așa cum a fost propus de către Comisia Europeană; Obligații echivalente de diligență pentru instituțiile financiare din Uniunea Europeană; Un cadru de aplicare puternic și cuprinzător, care include un minim obligatoriu de controale pentru conformitate, după cum este propus de Parlamentul European, sancțiuni disuasive și uniforme, precum și îngrijorări puternic fundamentate și mecanisme de acces la justiție; O dată de referință pentru cel târziu 31 decembrie 2019, conform propunerii Parlamentului European; Măsuri de sprijinire a părților interesate vulnerabile din țările producătoare, în special pentru împuternicirea popoarelor indigene, comunităților locale, femeilor, micilor proprietari și societății civile. 5 decembrie 2022 este data celei de-a treia întâlniri a discuțiilor trilaterale, care e posibil să fie și cea în care se ajunge la un rezultat final al regulamentului. Așadar, semnează petiția acum! Această campanie este coordonată în România de către asociația Mai bine și este susținută de Agent Green și Greenpeace România. Campania este implementată în cadrul coaliției internaționale #Together4Forests. [6] Note: [1] https://ourworldindata.org/drivers-of-deforestation [2] https://www.wwf.eu/campaigns/together4forests/ [3] https://together4forests.eu/resources/EN_Civil%20Society%20Position%20Statemet_Proposed%20EU%20regulation%20on%20deforestation-free%20products.pdf [4] https://www.wwf.eu/?3477466/Companies-call-for-strong-EU-law-to-halt-trade-of-commodities-linked-to-nature-destruction [5] https://ethz.ch/content/dam/ethz/special-interest/usys/ites/ecosystem-management-dam/documents/Scientist%20Letter%20on%20forest%20degradation.pdf [6] https://together4forests.eu/

Trebuie sa oprim distrugerea spatiilor verzi din Bucuresti.

Semnez această petiție pentru că pădurea este și a mea și pentru că îmi pasă. Mult s-a vorbit despre păduri. Prea puțin s-a făcut. Cei mai mulți dintre noi suntem deznădăjduiți și începem să ne pierdem chiar și speranța că va fi mai bine. Dar, dezastrul ar fi fost și mai mare dacă o mână de oameni curajoși nu s-ar fi expus la pericole uriașe pentru a expune mafia pădurilor. Nu au făcut-o pentru sine ci pentru noi toți și le suntem datori. Au luptat pentru noi, cei care avem nevoie de tot ce ne oferă pădurea: aer curat, apă pură, loc de recreere, protecție în calea intemperiilor, scene paradisiace cu biodiversitatea plină de viață și de culoare, iar pentru unii chiar loc de inspirație pentru artă. Lemnul pe care îl oferă pădurea este și el important dacă este scos cu măsură, cu gândul la generațiile viitoare și dacă să păstrează și locuri neatinse unde natura să își poată urma cursul fără influența omului. Schimbarea în bine nu va veni dacă rămânem descurajați, neimplicați și dacă îi abandonăm pe luptători. Este crucial să ne dăruim glasul pentru interesul colectiv. Să ne exprimăm părerea. Să spunem cu ce suntem de acord și cu ce nu. Să ne exersăm spiritul civic și să cultivăm curajul pentru că împreună suntem mai puternici. Ori Pădurea României este un bun public. Nu este a autorităților ci a fiecăruia dintre noi și atunci fiecare are dreptul de a spune ce dorește să se întâmple cu pădurea. Autoritățile trebuie doar să aplice ce le cerem. Puterea este de la noi. Trebuie doar să punem capăt dezbinării și împreună să cerem ce ni se cuvine.

Lipsa spațiilor verzi UCIDE, iar sectorul 5 este cel mai vitregit! Trăim pe viu fenomenul de supraaglomerare a orașelor, iar la marile probleme cu care ne confruntăm – traficul intens, poluarea atmosferică, acumularea de deşeuri – se mai adaugă şi reducerea, tot mai dramatică, a spaţiilor verzi, prin convertirea acestora în suprafeţe ocupate de asfalt, betoane și noi proiecte imobiliare. Spațiile verzi combat problemele de sănătate tipice traiului din mediul urban. Studiile arată că existența unui spațiu verde în apropiere și o plimbare de 30 de minute într-un mediu natural, cinci zile pe săptămână reduc depresiile cu 25%, astmul cu 25-30%, riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral cu 20% până la 30%.

A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.

Exploatarea unor resurse nu trebuie să ducă la dispariția unor comunități, ci dimpotrivă, la dezvoltarea acestora.

Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării. Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare. Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica (*) și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții. Investigația jurnalistica RiseProject privind retrocedările abuzive din Parcul Grozavesti a fost publicată in anul 2018 si descrie cum a fost ciopârțit parcul. (**) Din fericire PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată a dezvoltatorilor imobiliari, retrocedata abuziv. SRI, ce intenționa să construiască un spital pe parcela de ~10.000mp, proprietate a statului din Parcul Grozavesti, a obținut recent fonduri de la Guvern pentru construirea unui nou spital în alta locație, pe o suprafață de 5 ori mai mare în localitatea Balotești, foarte aproape de București. De curând, Primăria Sector 6 a cerut oficial Primăriei Municipiului București să reîntregească și redea comunității Parcul Grozăvesti, pentru a-l salva din calea betonării. Noi, grupul civic "Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" susținem acest demers, iar semnătura ta contribuie să convingem instituțiile statului că este necesar ca Parcul Grozăvești trebuie să fie al oamenilor, nu al dezvoltatorilor imobiliari. AVEM NEVOIE DE ACEST PLĂMÂN VERDE CA DE AER! Semnează, distribuie și ajută-ne să salvăm Parcul Grozăvești! (*) https://bit.ly/Harta_Parc_Grozavesti (**) https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/